Migrarea dispozitivelor intrauterine în tractul urinar
Închide
Conţinutul numărului revistei
Articolul precedent
Articolul urmator
338 9
Ultima descărcare din IBN:
2024-05-12 23:48
Căutarea după subiecte
similare conform CZU
615.256.3+616.61 (1)
Medicamentele potrivit acţiunii lor principale (395)
Patologia sistemului urogenital. Boli urinare şi sexuale (genitale) (392)
SM ISO690:2012
MALCOVA, Tatiana, TĂNASE, Adrian, MIŞINA, Ana, ŞOR, Elina, MIŞIN, Igor. Migrarea dispozitivelor intrauterine în tractul urinar . In: Buletin de Perinatologie, 2022, nr. 1(93), pp. 61-69. ISSN 1810-5289.
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Buletin de Perinatologie
Numărul 1(93) / 2022 / ISSN 1810-5289

Migrarea dispozitivelor intrauterine în tractul urinar

Migration of intrauterine devices into the urinary tract

CZU: 615.256.3+616.61

Pag. 61-69

Malcova Tatiana1, Tănase Adrian1, Mişina Ana2, Şor Elina13, Mişin Igor31
 
1 Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu“,
2 IMSP Institutul Mamei şi Copiluluii,
3 IMSP Institutul de Medicină Urgentă
 
 
Disponibil în IBN: 9 ianuarie 2023


Rezumat

Introducere. Dispozitivele intrauterine (DIU) sunt folosite în calitate de instrument de contracepție încă din anii 1900, fiind considerate cea mai bună metodă de control a nașterii în zilele noastre, datorită tehnicii de inserare ușoară, eficacității înalte, longevității, reversibilității, siguranței, fiabilității, costurilor reduse, efectului de lungă durată și consecințelor minime secundare. Printre cele mai grave complicații declanșate de utilizarea unui dispozitiv intrauterin se numără infertilitatea ulterioară, migrarea în organele adiacente sau sepsisul care duce la deces. Prezentarea clinică a pacientei în caz de migrarea DIU este diversă, în funcție de localizarea anatomică. Urologii se pot confrunta cu DIU migrat în diferite localizări, vezica urinară fiind cel mai frecvent implicată. Material și metode. O cercetare în literatura de specialitate, care acoperă perioada anilor 2016-2021, a permis identificarea a 49 de rapoarte privind migrația DIU în organele sistemului excretor, descrise în publicațiile anglosaxone. Rezultate. Migrarea DIU în vezică justifică o abordare multidisciplinară; investigația detaliată este esențială pentru a oferi un diagnostic precis, inclusiv examinarea urinei, ultrasonografia abdomino-pelvină sau transvaginală, radiografia, tomografia computerizată pelvină și cistoscopia. DIU migrate pot fi tratate fie prin proceduri minim invazive, inclusiv endoscopice, laparoscopice, fie prin intervenții chirurgicale deschise sau diverse îmbinări ale acestora, cu un prognostic bun, în funcție de constatările specifice, starea generală a pacientului, localizarea exactă a DIU translocat și tipul și forma dispozitivului utilizat. Concluzii. Luând în considerare creșterea popularității DIU, este de așteptat o creștere potențială a incidenței complicațiilor legate de DIU în următorii ani. Se consideră că toți medicii — practicienii ar trebui să fie capabili să recunoască complicațiile specifice, iar la tratamentul acestor pacienți participă o echipă specializată.

Introduction. Intrauterine devices (IUD) are used as contraception tool since 1900’s, being considered the best birth control method nowadays due to easy insertion technique, high efficacy, longevity, reversibility, safety, reliability, low-cost, long-acting effect, and few side effects. Among the most severe complications triggered by the use of an intrauterine device are consequent infertility, migration into adjacent organs or sepsis leading to death. The clinical presentation of the patient with IUD migrate is variable, depending on the anatomical location. The urologists can be confronted with a migrated IUD in several ways, with the bladder most commonly involved. Material and methods. A literature search covering the period 2016-2021 allowed to identify 49 reports regarding IUD migration in excretory system organs described in specialized English literature. Results. IUD migration into the bladder warrants a multi-disciplinary approach; detailed investigation is essential to provide an accurate diagnosis, including urine examination, abdomino-pelvic or transvaginal ultrasonography, X-ray, pelvic computed tomography and cystoscopy. Migrated IUDs can be treated either with minimally invasive procedures including endoscopically, laparoscopically, with open surgery or their combinations with a good prognosis, depending on specific findings, patient’s general condition, accurate location of the translocated IUD, and the type and shape of the used device. Conclusions. Taking into consideration the increase in the popularity of IUDs a potential increase in the incidence of IUD related complications in the coming years is expected. It seems that all the practitioners should be able to recognize the specific complications, and a specialized team participate in these patients treatment.

Cuvinte-cheie
dispozitive intrauterine, tractul urinar, diagnosticul, managementul,

intrauterine devices, urinary tract, Diagnosis, management