Introduction. Compartment syndrome (CS) is a typical complication of acute limb ischemia (ALI) with an incidence of 20-30%. Fasciotomy is a single effective treatment for CS. Aim. Evaluation of factors associated with development of CS as well as of impact of early fasciotomy upon the results of revascularization. Methods. During 2019-2021 periods 142 consecutive patients supposed to revascularization for ALI were prospectively enrolled and followed-up for 3 months. CS was suspected clinically and confirmed by measuring intra-compartmental (> 30 mm Hg) or perfusion (< 20 mm Hg) pressure. In all cases, the forehead-to-foot temperature gradient (ΔT) was determined. In all patients with CS fourcompartment fasciotomy was performed simultaneously with revascularization. Results. CS was diagnosed and treated in 23 patients. Patients with CS were more frequently diagnosed with grade IIB ALI – 20 (86.9%) vs. 63 (52.9%) cases in patients without CS (p < 0.01) and had higher level of myoglobin: 443.2 ± 345 vs. 169.2 ± 284 ng/ml (p<0.05). The most significant difference was found in the rate of limbs with ΔT > 10°C: 16 (69.5%) in group with CS vs. 30 (25.2%) in control one (p < 0.0001). Temperature gradient was independently associated with presence of CS in multivariable analysis: OR 9.8 (1.1-29.4). During the follow-up in entire cohort, major amputation was registered in 21.1% cases and death – in 17.6%, without significant difference between compared groups. Conclusion. Early diagnosis and treatment of compartment syndrome can mitigate its negative impact upon the outcomes of treatment of acute limb ischemia. Forehead-to-foot temperature gradient can be used as an adjunct for clinical diagnosis of compartment syndrome.

Introducere. Sindromul de compartiment (SC) este o complicație tipică a ischemiei acute a extremităților (IAE) cu o incidență de 20-30%. Fasciotomia este singura opțiune curativă eficientă pentru SC. Scop. Evaluarea factorilor asociați cu dezvoltarea SC și a impactului fasciotomiei precoce asupra rezultatelor revascularizării. Metode: În perioada 2019-2021 au fost înrolați prospectiv și evaluați ulterior la termenul de 3 luni 142 de pacienți consecutivi supuși revascularizării pentru IAE. SC a fost suspectat clinic și confirmat prin măsurarea presiunii intracompartimentare (>30 mm Hg) sau de perfuzie (<20 mm Hg). În toate cazurile s-a determinat gradientul de temperatură frunte-plantă (ΔT). La toți pacienții cu SC concomitent cu revascularizarea a fost efectuată fasciotomia celor patru compartimente ale gambei. Rezultate. SC a fost stabilit și tratat la 23 de pacienți. Bolnavii cu SC au fost diagnosticați mai frecvent cu IAE de gradul IIB – 20 (86,9%) vs. 63 (52,9%) cazuri la pacienții fără SC (p<0,01) și au avut un nivel mai ridicat de mioglobină: 443,2 ± 345 vs. 169,2 ± 284 ng/ml (p < 0,05). Cea mai semnificativă diferență a fost identificată între ratele membrelor cu ΔT > 10°C: 16 (69,5%) în grupul cu SC vs. 30 (25,2%) în lotul de control (p < 0,0001). Gradientul de temperatură s-a asociat independent cu prezența SC în cadrul analizei multivariabile: OR 9,8 (1,1-29,4). În întreaga cohortă la intervalul de follow-up amputația majoră a fost înregistrată în 21,1% cazuri, iar decesul – în 17,6%; fără diferențe semnificative între grupurile comparate. Concluzie. Diagnosticul și tratamentul precoce al sindromului de compartiment poate atenua impactul negativ al acestuia asupra rezultatelor tratamentului ischemiei acute a extremităților. Gradientul de temperatură frunte-plantă poate fi utilizat ca indice adjuvant pentru diagnosticul clinic al SC.