Background: Psychosurgery was an intensely studied and practiced field of medicine in the nineteenth and twentieth centuries, demonstrated in medieval works of art. Becoming extremely popular in the 1940s, it provoked multiple ethical dilemmas, raising numerous questions in the society. Material and Methods: The study is based on the analysis of bibliographic sources in scientific databases (PUBMED and Google Scholar) published during the years 2000-2022. Objective of the study. The analysis of the bioethical aspects of neurosurgery for the treatment of mental illness and the debate of the ethical dilemmas and conflicts that this entails. Results: Despite the „success” of the surgeries, the disturbing consequences of these methods of treating mental illness have become known. Thus, the ethics of these medical manipulations have been questioned, challenging the ability of mentally ill people to understand the risks involved in these surgeries, to decide correctly to consent to lobotomies, and to be aware of the possible consequences of psychosurgery. The ethics of these surgeries were also debated not only from the point of view of the patients, but also of the medical staff, who used these vulnerable patients for experimental purposes and to improve their own medical techniques and make innovations, for personal ambitions. Conclusion: Psychosurgery has known a quick decline due to growing awareness of the long-term damage caused by these surgeries, as well as meeting societal doubts about its effectiveness. The surgical treatment of mental illness has been replaced by a therapeutic one, which has proved to be more successful, psychosurgery leaving a black mark in the history of medicine.

Introducere: Psihochirurgia a fost un domeniu intens studiat și practicat în medicina secolelor XIX-XX, demonstrată și în operele de artă din perioada medievală. Devenind extrem de populară în anii 40 ai secolului XX-lea, aceasta a provocat multiple dileme etice. Material și metode: Studiul este bazat pe analiza surselor bibliografice în baze de date științifice (PUBMED și Google Scholar) în perioada anilor 2000-2022. Scopul lucrării: Analiza aspectelor bioetice ale neurochirurgiei pentru tratarea bolilor mintale și dezbaterea dilemelor și conflictelor etice pe care aceasta le presupune. Rezultate: În ciuda „succesului” operațiilor, consecințele tulburătoare ale acestor metode de tratament al bolilor mintale au ieșit la iveală. Astfel, etica acestor manipulări medicale a fost pusă la îndoială, contestând competența persoanelor bolnave mintal de a înțelege riscurile pe care le presupuneau aceste operații, de a decide corect acordarea consimțământului pentru lobotomii și de a conștientiza eventualele consecințe ale psihochirurgiei. De asemenea, era dezbătută etica acestor operații nu doar din punctul de vedere a bolnavilor, dar ci și a cadrelor medicale, care foloseau acești pacienți vulnerabili în scopuri experimentale, depășind orice limite morale. Concluzie: Psihochirurgia a cunoscut un declin rapid în urma conștientizării tot mai mari a daunelor cauzate de operații, precum și a îndoielilor societății cu privire la eficacitatea acesteia. Tratamentul chirurgical al bolilor mintale a fost înlocuit cu unul terapeutic, iar psihochirurgia lăsând o pată neagră în istoria medicine