Conţinutul numărului revistei |
Articolul precedent |
Articolul urmator |
2030 25 |
Ultima descărcare din IBN: 2023-12-05 12:25 |
SM ISO690:2012 BURIAN, Alexander, CHINDIBALIUC, Oleana. The evolution of the concept of “National security” In the context of transformation and globalizing factors of social development
. In: Revista Moldovenească de Drept Internaţional şi Relaţii Internaţionale, 2010, nr. 3, pp. 70-82. ISSN 1857-1999. |
EXPORT metadate: Google Scholar Crossref CERIF DataCite Dublin Core |
Revista Moldovenească de Drept Internaţional şi Relaţii Internaţionale | ||||||
Numărul 3 / 2010 / ISSN 1857-1999 /ISSNe 2345-1963 | ||||||
|
||||||
Pag. 70-82 | ||||||
|
||||||
Descarcă PDF | ||||||
Rezumat | ||||||
În cadrul articolului este expusă o analiză teoretico-metodologică detaliată a conceptului de ”securitate naţională”. Deşi există o multitudine de interpretări, deocamdată este dificil de a-l considera ca un domeniu de cunoaştere de sine-stătător. Aşa dar, procesul de ”autodeterminare” a termenului de ”securitate
naţională” ca disciplină ştiinţifică nu este finalizat. De aceea, se simte o încărcătură slabă a conţinutului conceptual, valoric şi multidimensional, care în contextul proceselor de globalizare şi remodelare a dezvoltării sociale moderne ar asigura o viziune mai amplă a problematicii respective. Semnificaţia noţiunii de ”securitate naţională” rămâne mai des utilizată în practica politicii externe, şi are o importanţă
deosebită nu numai în aspectul pur teoretic „pentru identificarea unei noi trăsături a spaţiului de securitate a comunităţii mondiale”, dar mai întâi de toate, într-o dimensiune practică, deoarece predetermină bunăstarea viitoare a statului şi lumii însuşi. Astfel, problematica legată de securitatea naţională rămâne a fi una din temele de discuţie în cadrul teoriei social-politice. E. Rothschild a demonstrat concludent că de-a lungul secolelor securitatea a cunoscut nu o singură schimbare al sensului predominant. În consecinţă, aceasta din urmă nu doar a extins
domeniul de cercetare al gândirii politologice şi politico-sociologice a modernităţii, dar, de asemenea, a condus la diferenţe semnificative în ceea ce ţine de aprecierea şi opiniile cu privire la esenţa şi transformarea fenomenului ca atare în cel mai larg sens al acestei categorii. În această privinţă, pare cel mai esenţial de a defini importanţa securităţii naţionale în vederea menţinerii viabilităţii statului, care în mod ideal, în scopul realizării obiectivelor comune, uneşte oamenii, societatea şi statul, dar în realitate nu exclude contradicţiile pe baza unor diferenţe ce ţin de interese, valori si scopuri. |
||||||
|