Articolul este consacrat unei probleme acute şi polemizate în cadrul gîndirii politice moderne: constituie oare conspirologia o tendinţă sociologică persistentă şi constantă a contemporanietăţii. Reieşind din experienţă, această întrebare nu are un răspuns cu caracter monosemantic. Unii socio-politologi asociază conspirologia cu o viziune slab conturată a lumii şi a proceselor produse. Pentru alţii, acest termen constituie un instrument, utilizat în condiţiile tuturor regimurilor social-politice. Un asemenea instrument ar putea avea nişte consecinţe imprevizibile dacă ar fi aplicat de persoane lipsite de abilităţile necesare. Apare întrebarea dacă gîndirii politice îi este străină una din ideile cu privire la declanşarea conflictului armat în Caucaz, în subregiunea zonei geostrategice euroasiatice, situat la intersecţia Heartland-ului Eurasiei şi zona de coastă a Rimland-ului? Deşi există o atitudine ofi cială peiorativă cu privire la diferite teorii ale conspiraţiei, o altă întrebare ar fi aceea ce ţine de faptul dacă un intelectual modern ar putea păşi înafara canoanelor şi ar aproba existenţa legitimă a conspirologiei? Autorul plasează în centrul atenţiei polemica despre posibilităţile aplicării unui model al conspirologiei în analiza poziţiei conceptuale asupra ciocnirilor militare din august 2008 între Georgia , pe de o parte, iar pe de altă parte Rusia şi Osetia de Sud împreună cu Abhazia, ultimele două ca republici nerecunoscute. În conţinutul articolului, autorul propune o defi niţie proprie pentru modelul mondialist al conspirologiei şi elucidează particularităţile acestui model. Autorul utilizează terminilogia geopolitică specifi că, folosind următoarele noţiuni, care de la bun început necesită o precizare: „Puteri terestre” (Rusia, mai tîrziu URSS) – civilizaţie terestră, prezentată de şcoala geopolitică euroasiatică, „Puteri marine” (Anglia Franţa, mai tîrziu SUA) – civilizaţie maritimă sau atlantistă. Aceste modele interpretative mereu se contrazic. Autorul prezintă o analiză a confl ictului armat din Caucaz, efectuată pe marginea duelului dintre puterile menţionate mai sus, confl ictul fi ind cercetat de autor prin prisma modelului mondialist al conspirologiei.

Article is devoted to the one of the sharpest and questionable issue of modern political thought: whether a conspiracy theory is a steady sociological tendency of the present. As practice shows, it is impossible to answer to this question unequivocally. For some social-political scientists, conspiracy theory associates with a vague idea of the world and processes within its boundaries. For others it is a tool, applicable in the conditions of any political system. This tool, in clumsy hands, can lead to unforeseen consequences. Unless is one of the ideas of armed conflict outburst in Georgia, in a former subject of geopolitical Heartland’s design, enormous continental weight, alien to a political thought? Moreover, unless modern intellectual cannot fall outside the limits canons and, despite officially scornful relation to various theories of plot, bless conspiracy theory on a legitimate existence. A dispute over a possibility to apply one of the conspiracy models at the world outlook analysis about military confrontation between Georgia, on the one hand, both Russia and unrecognized states South Ossetia and Abkhazia – on the other hand in August 2008 is in the centre of author’s attention. Article contains author’s definition of mondial conspiracy theory and its features. The author uses a special geopolitical terminology; the following terms demanding primary explanation are used: «Land Power» (Russia, then USSR) - the overland civilization presented by the Eurasian geopolitical school; «Sea Power» (Great Britain plus France, then USA) - a sea or atlantist civilization. Given interpretational models constantly, clash with each other. The analysis of the armed confl ict in the Caucasus is built round a duel of the forces sited forth above, and analyzed by author through the prism of mondial model of the conspiracy theory.