Leziunile toraco-abdominale în practica chirurgului de urgenţă
Închide
Conţinutul numărului revistei
Articolul precedent
Articolul urmator
268 1
Ultima descărcare din IBN:
2024-03-10 18:15
SM ISO690:2012
MIȘCENKO, V., GRUBNIK, Vladimir. Leziunile toraco-abdominale în practica chirurgului de urgenţă. In: Arta Medica , 2015, nr. 3(56), p. 83. ISSN 1810-1852.
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Arta Medica
Numărul 3(56) / 2015 / ISSN 1810-1852 /ISSNe 1810-1879

Leziunile toraco-abdominale în practica chirurgului de urgenţă

Thoracoabdominal injuries in emergency surgeon practice


Pag. 83-83

Mișcenko V., Grubnik Vladimir
 
Universitatea Naţională de Medicină, Odessa
 
 
Disponibil în IBN: 26 ianuarie 2022


Rezumat

Introducere: Traumele toraco-abdominale (TTA) rămîn importante în medicina de urgenţă. Scopul studiului a constat în ameliorarea algoritmului de diagnostic şi tratament pentru leziunile toraco-abdominale. Material şi metode: S-a efectuat analiza tratamentului chirurgical la pacienţii cu TTA. Diversitatea activăitţilor a inclus implementarea chirurgiei de resuscitare anti-şoc în conformitate cu indicaţiile. Rezultate: Leziuni ale organelor parenchimatoase ale cavăiţtii abdominale au fost identificate la 53,0% pacienţi. Leziuni ale organelor cavitare au fost observate la 47,0% pacienţi: leziuni ale intestinului subţire – la 12,2% bolnavi, mezenterul intestinal – la 18,3%, ulcer duodenal – la 4,3%, stomac – la 2,6%. Echimoze ale toracelui au fost identificate la 48,7% dintre traumatizaţi, coaste fracturate – la 34,8%, leziuni pulmonare– la 13,0%, rupturi de diafragm– la 3,8% pacienţi. Pneumotoraxul a fost diagnosticat în 30,5% cazuri, hemotoraxul – în 27,1%; hemopneumotorax–u l nî 23,7%. La 21,7% dintre traumatizaţi principalele leziuni au fost cele toracale, în 78,3% - cavitatea abdominală. Numărul pacienţilor cu leziuni penetrante ale abdomenului a constituit 26,9%, iar a celor cu leziuni penetrante ale toracelui – 16,5% cazuri. Complicaţii au fost atestate la 14,8% dintre pacienţii operaţi. Mortalitatea postoperatorie a constituit 6,9%. Utilizarea unor metode instrumentale simple precum radiografia, laparocenteza, puncţia pleurală, laparoscopia diagnostică şi toracoscopia permit stabilirea diagnosticului corect şi evitarea laparotomiei şi a toracotomiei nejustificate. Concluzii: Principalii factori care agraveăazTTA şi principalele cauze ale decesului sunt şocul, hemoragia, insuficienţa respiratorie acută şi peritonita

Introduction: Thoraco-abdominal trauma (TAT) remains an urgent in emergency surgery. The aim of our study was to improve the diagnostic and treatment algorithm for thoraco-abdominal injury. Material and methods: The analysis of the surgical treatment of patients with TAT was conducted. The range of activities included the implementation of anti-shock resuscitation surgery according to indications. Results: Trauma of parenchymal abdominal organs was found in 53.0% of patients. Damage of the hollow organs was observed in 47.0% of patients: trauma of the small intestine – in 12.2%, the mesentery of the intestine – in 18.3%, duodenal ulcer – in 4.3%, stomach – 2.6%. Bruising of the chest was found in 48.7% of the victims, fracture of the ribs – in 34.8%, lung injury – in 13.0%, rupture of the diaphragm – in 3.8%. Pneumothorax was diagnosed in 30.5% of cases, hemothorax – in 27.1%, hemopneumothorax – in 23.7%. In 21.7% of patients the dominant place of injury was the chest, in 78.3% - abdominal cavity. The number of patients with penetrating injuries of the abdomen constituted 26.9%; with penetrating injuries of the chest – 16.5% of cases. Complications occurred in 14.8% of operated patients. Postoperative mortality constituted 6.9%. The use of simple instrumental methods such as X-rays, laparocentesis, pleural puncture, diagnostic laparotomy, and thoracoscopy allows establishing of correct diagnosis and avoiding inappropriate laparotomy and thoracotomy. Conclusions: Main factors that make difficult the course of TAT and the main causes of death are a shock, bleeding, acute respiratory failure and peritonitis.