Conţinutul numărului revistei |
Articolul precedent |
Articolul urmator |
226 1 |
Ultima descărcare din IBN: 2023-05-02 20:08 |
SM ISO690:2012 CHARCO, Torrar. Abordul chirurgical al carcinomului hepatocelular precoce în ciroza ficatului. In: Arta Medica , 2015, nr. 3(56), pp. 23-24. ISSN 1810-1852. |
EXPORT metadate: Google Scholar Crossref CERIF DataCite Dublin Core |
Arta Medica | ||||||
Numărul 3(56) / 2015 / ISSN 1810-1852 /ISSNe 1810-1879 | ||||||
|
||||||
Pag. 23-24 | ||||||
|
||||||
Descarcă PDF | ||||||
Rezumat | ||||||
Conform ghidului Asociaţiei Americane pentru Studiul Bolilor Ficatului (AASLD) şi sistemului standardizat al Clinicii de cancer a Ficatului din Barcelona (BCLC), rezecţia ficatului (RF), transplantul de ficat (TF) şi ablaţia cu radiofrecvenţă (ARF) reprezintă tratamentele curative pentru CHC precoce şi ficatul cirotic. TF reprezintă cea mai bună opţiune de tratament pentru pacienţii cu ciroză cu carcinom hepatocelular (CHC) deoarece acesta implică cea mai largă hepatectomie şi înlăturarea ţesuturilor canceroase subiacente. Cu toate acestea, TF nu este oferit tuturor pacienţilor cirotici cu CHC din cauza insuficienţei de organe; ulterior pacienţii sunt trataţi cu preparate imunosupresive şi de aceea atât bolnavii, cât şi medicii acestora urmează să suporte reacţiile adverse, cât şi astfel de fenomene ca recurenţa hepatitei virale C. RF la pacienţii fără hipertensiune p ortală şi la cei cu funcţionare excelentă a ficatului reprezintă un tratament bun, în cazul CHC singular. Deşi dimensiunea tumorii nu este un factor limitrof evident pentru efectuarea RF, există un consens în recomandarea rezecţiei în CHC singular de ≤5 cm. În aceste cazuri a fost raportată o supravieţuire pe termen lung de 50-70%. Pacienţii cu CHC foarte precoce (tumoare singulară ≤2 cm) probabil vor beneficia mai degrabă de ARF. Problema principală a RF este incidenţa înaltă a recurenţei tumorii, care poate ajunge la 70% în 5 ani. Au fost publicate câteva studii non-randomizate ce compară rezultatele între RF şi TF; totuşi comparaţiile de obicei au fost făcute între pacienţii cu CHC precoce şi au fost incluse tumorile uni- şi multinodulare. Mai mult decât atât, majoritatea studiilor nu au atestat doar pacienţii cu noduli unici sau analiza supravieţuirii în baza intenţiilor de tratament (IDT). Analiza IDT este crucială deoarece aceasta ia în consideraţie timpul în lista de aşteptare; rata abandonului şi progresia CHC fiind de asemenea aspecte importante. |
||||||
|