Conţinutul numărului revistei |
Articolul precedent |
Articolul urmator |
486 20 |
Ultima descărcare din IBN: 2024-03-28 15:35 |
Căutarea după subiecte similare conform CZU |
616.858:616.8-009.24-08 (1) |
Neurologie. Neuropatologie. Sistem nervos (974) |
SM ISO690:2012 VATAMAN, Anatolie, DOȚEN, Natalia, CIOLAC, Dumitru, CHIOSA, Vitalie, GROPPA, Stanislav. Profilul neuropsihologic la pacienţi cu crize mioclonice: studiu descriptiv. In: Revista de Ştiinţe ale Sănătăţii din Moldova, 2021, nr. 1(26), pp. 57-64. ISSN 2345-1467. |
EXPORT metadate: Google Scholar Crossref CERIF DataCite Dublin Core |
Revista de Ştiinţe ale Sănătăţii din Moldova | ||||||
Numărul 1(26) / 2021 / ISSN 2345-1467 | ||||||
|
||||||
CZU: 616.858:616.8-009.24-08 | ||||||
Pag. 57-64 | ||||||
|
||||||
Descarcă PDF | ||||||
Rezumat | ||||||
Introducere. Tulburările cognitive și afective sunt cele mai frecvente comorbidităţi psihice în epilepsie cu impact negativ asupra calităţii vieţii. Totuși aceste comorbidităţi au fost raportate fiind mai puţin frecvente la pacienţii cu crize mioclonice comparativ cu alte tipuri de crize epileptice. Material și metode. În studiu au fost incluși 40 pacienţi (vârsta medie ± abaterea standard: 24,6 ± 7,3 ani, 15 bărbaţi) cu crize mioclonice (CM) și al doilea grup 40 pacienţi (30,8 ± 9,8 ani, 15 bărbaţi) cu crize focale motorii (CFM). Au fost utilizate testele MoCa (screening cognitiv), Hamilton (evaluarea anxietăţii) și Beck (inventar de depresie). Pentru compararea diferenţelor dintre grupuri a fost utilizat software-ul SPSS (versiunea 20.0; IBM, Armonk, NY, SUA.). Rezultate. Ambele grupe difereau după durata epilepsiei 11,1 ± 7,2 și 15,4 ± 10,3, p = 0.03, dar nu difereau după MoCa (25,2 ± 4,6 și 25,7 ± 3,5, p = 0,59), Hamilton (9,9 ± 6,7 și 11,2 ± 8,7, p = 0,47) și nici după Beck (8,7 ± 6,6 și 9,9 ± 8,4, p = 0,46). Nu a fost identificată nici o relaţie statistic semnificativă între durata epilepsiei și valorile testului MoCa (r = -0,67, p = 0,68), Hamilton (r = 0,25, p = 0,12) sau Beck (r = 0,10, p = 0,51) la pacienţi cu CM; la pacienţii cu CFM același lucru – MOCA (r = -0,1, p = 0,52); Hamilton (r = -0,17, p = 0,28); Beck (r = -0,16, p = 0,32). Absenţa tulburărilor cognitive a corelat cu absenţa depresiei în ambele grupuri CM (p = 0,03), CFM (p = 0,01). Concluzii. Nu a fost identificată nici o relaţie statistic semnificativă a tulburărilor cognitive și afective între pacienţii cu crize mioclonice și pacienţii cu crize focale motorii. Durata epilepsiei nu a influenţat semnificativ starea cognitivă și afectivă a pacienţilor din ambele grupuri de cercetare, dar absenţa tulburărilor cognitive a corelat cu absenţa depresiei în ambele grupuri. Interdependenţa între starea cognitivă și afectiva denotă importanţa evaluării ambelor compartimente în aprecierea veridică a profilului neurocognitiv a pacienţilor cu crize mioclonice. |
||||||
Cuvinte-cheie profil neuropsihologic, crize mioclonice, crize focale motorii, Neuropsychological profile, myoclonic seizures, focal motor seizures |
||||||
|