Conţinutul numărului revistei |
Articolul precedent |
Articolul urmator |
571 8 |
Ultima descărcare din IBN: 2022-01-30 13:53 |
Căutarea după subiecte similare conform CZU |
341.6:342.7(478) (1) |
Arbitraj internațional. Jurisdincție internațională (200) |
Drepturile fundamentale. Drepturile omului. Drepturi și îndatoriri ale cetățenilor (944) |
SM ISO690:2012 SÎRCU, Artur. Tribunalul hibrid – o soluție potrivită pentru protecția drepturilor omului pe teritoriul autoproclamatei Republici Nistrene. In: Revista Institutului Naţional al Justiţiei, 2021, nr. 2(57), pp. 37-41. ISSN 1857-2405. DOI: https://doi.org/10.52277/1857-2405.2021.2(57).06 |
EXPORT metadate: Google Scholar Crossref CERIF DataCite Dublin Core |
Revista Institutului Naţional al Justiţiei | ||||||
Numărul 2(57) / 2021 / ISSN 1857-2405 | ||||||
|
||||||
DOI:https://doi.org/10.52277/1857-2405.2021.2(57).06 | ||||||
CZU: 341.6:342.7(478) | ||||||
Pag. 37-41 | ||||||
|
||||||
Descarcă PDF | ||||||
Rezumat | ||||||
Chiar dacă practica tribunalelor hibride a fost gândită pentru represiunea infracţiunilor internaţionale, ea ar constitui un model fiabil și efectiv pentru examinarea cazurilor de încălcare a drepturilor și libertăţilor fundamentale ale omului pe teritorii cu jurisdicţie contestată, nu atât din perspectiva soluţionării diferendelor teritoriale, cât din raţionamente de reparare, prevenire și încetare a încălcărilor pe teritorii unde nu există un sistem de justiţie echitabilă, constituţională și independentă. Asemenea tribunale ar fi o soluţie optimă pentru examinarea în exerciţiul legalităţii a oricăror cazuri de încălcare a drepturilor omului pe teritoriul autoproclamatei republici nistrene până la soluţionarea definitivă a conflictului transnistrean. Jurisdicţia ar putea cuprinde un colegiu compus din șapte judecători, dintre care trei să fie desemnaţi de către autorităţile constituţionale ale Republicii Moldova, după diferite formule, doi – desemnaţi de ONU și doi – desemnaţi de OSCE. Sugerabil ar fi ca cel puţin trei judecători să fie din rândul foștilor judecători din cadrul unei jurisdicţii internaţionale (e.g. Curtea Internaţională Penală, Curtea Europeană a Drepturilor Omului etc.). În calitate de drept material aplicabil ar putea servi Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, iar ca drept procesual – legislaţia Republicii Moldova. Impactul instituirii unui asemenea tribunal ar fi crucial pentru crearea unei „zone de acoperire” a drepturilor omului în stânga Nistrului. Pentru buna funcţionalitate a acestei jurisdicţii - în special, dotată cu încredere asupra actului justiţiei, sub garanţia judecătorilor internaţionali – este recomandabil ca sursa de creare să fie, totuși, de origine externă, preferabil onuziană. |
||||||
Cuvinte-cheie tribunal hibrid, protecția drepturilor omului, jurisdicţie contestată, conflictul transnistrean, drept internațional penal, proces echitabil, standarde internaționale, hybrid court, protection of human rights, contested jurisdiction, Transdniestrian conflict, international criminal law, fair trial, international standards |
||||||
|