Sensul în viață la vârsta a treia. Stadiu de dezvoltare a personalitatii umane
Închide
Conţinutul numărului revistei
Articolul precedent
Articolul urmator
873 120
Ultima descărcare din IBN:
2024-05-15 13:34
Căutarea după subiecte
similare conform CZU
159.923.2(053.9) (1)
Psihologie (3477)
SM ISO690:2012
VOICU, Florin Marius. Sensul în viață la vârsta a treia. Stadiu de dezvoltare a personalitatii umane. In: Psihologie. Pedagogie Specială. Asistenţă Socială , 2021, nr. 1(62), pp. 46-53. ISSN 1857-0224.
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Psihologie. Pedagogie Specială. Asistenţă Socială
Numărul 1(62) / 2021 / ISSN 1857-0224 /ISSNe 1857-4432

Sensul în viață la vârsta a treia. Stadiu de dezvoltare a personalitatii umane

Meaning in life in elderly. Stage of human personality development

CZU: 159.923.2(053.9)

Pag. 46-53

Voicu Florin Marius
 
Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă“ din Chişinău
 
 
Disponibil în IBN: 26 aprilie 2021


Rezumat

Psihiatrul austriac Viktor Frankl este printre primii cercetători ai sensului vieții. Studiile sale demonstrează importanța trăirii unei vieți cu sens (Frankl, 1963). Sensul în viață a devenit un concept psihologic important în cercetarea echilibrului emoțional de-a lungul vieții și determinant pentru sentimentul unei vieți împlinite la vârsta a treia. Cercetările lui Michael F. Steger demonstrează că oamenii care au un sens al vieții, semnificație și scop se simt în general mai fericiți și mai mulțumiți zilnic, mai puțin deprimați, anxioși și sunt mai puțin susceptibili să se angajeze în comportamente de risc. Modelul bunăstării psihologice cu șase factori este o teorie dezvoltată de Carol Ryff (Carol Ryff, 1989). Sensul vieții este abordat în funcție de vârste, dinamica pe vârste. Etapele de dezvoltare evidențiate de Erik Erikson acordă o importanță deosebită semnificației acordate vieții trăite în stadiul de dezvoltare denumit sugestiv “Integritate vs Disperare”. Teoriile asupra îmbătrânirii evidențiază termenii de „salutogeneza” și „patogeneza” (Antonovsky, 1979) ce presupun perspective diferite asupra vieții. Teoriile sunt de de acord că sensul în viață este un concept important în ontogeneza personalității umane, fiind necesar pentru bunăstarea generală a individului (Carol Ryff) reflectandu-se în starea de sănătate fizică și dispoziția emoțională prezentă (status). Ceea ce este important, ca și concluzie, este că toți factorii psihologici sunt implicați în sensul acestei vieți. În măsura în care omul are un sens, întreaga sa structură psihică participă să se realizeze. Studiul actual subliniază schimbările ce apar la nivelul personalității individului la vârsta a treia și mecanismele psihologice cu rol adaptativ în acest sens.

Austrian psychiatrist Viktor Frankl is among the first researchers of the meaning of life. His studies demonstrate the importance of living a meaningful life (Frankl, 1963). Meaning in life has become an important psychological concept in the research of emotional balance throughout life and decisive for the feeling of a fulfilled life in old age. Michael F. Steger's research shows that people who have a meaning in life, sense, and purpose generally feel happier and more satisfied daily, less depressed, anxious, and less likely to engage in risky behaviors. The six-factor model of psychological well-being is a theory developed by Carol Ryff (Carol Ryff, 1989). The meaning of life is studied according to age, age dynamics. The stages of development highlighted by Erik Erikson attach special importance to the meaning given to life lived in the developmental stage suggestively called "Integrity vs. Despair". Theories on aging highlight the terms "salutogenesis” and “pathogenesis”(Antonovsky, 1979) that imply different perspectives on life. Theories agree that meaning in life is an important concept in the ontogenesis of the human personality, necessary for the general well-being of the individual (Carol Ryff) being reflected in the state of physical health and the present emotional disposition (status). What is important, as a conclusion, is that all psychological factors are involved in the meaning of this life. To the extent that man has a meaning, his entire psychic structure participates in its realization. The current study highlights the changes that occur in the personality of the individual in old age and the psychological mechanisms with an adaptive role in this regard.

Cuvinte-cheie
sensul în viață, vârsta a treia, dispoziția, bunăstarea psihologică,

meaning in life, old age, mood, psychological well-being