Rădăcinile culturii române moderne

Eminescu astăzi. Receptarea textelor poetice din manuscrise

Forme ale principiului holografic în creaţia eminesciană

O „greșeală” poetică la Eminescu

„Eu doar am învățat să las cuvintele să se așeze în liniște în locul ce și-l doresc”

Etica limbajului. Clarificări

Asimetria gender în limbă

Reconsiderări ale stilului epistolar în era tehnologiilor informaționale

Despre un a fi al cuvântului românesc (limba română – controverse şi corectitudine)

Despre înţelegerea comunicării publice

Etimologiile elucidează istoria sau o falsifică

Nichita Stănescu. Poetica şi poietica trăirii (II)

Valenţe metaforice în predicile lui Valeriu Anania

Cum se construieşte un destin

Lucian Vasiliu, spărgând tăcerea de dincolo de cuvinte

Ciclu de versuri

Poeme

Premiu din Maramureș

Poeme

Poezia fiinţei

Destin „răstignit în nevoi”

Poeme și aforisme

Şi a fost Anul Urmuz…

Pâlnie şi Stamate. Roman în patru părți. Fuchsiada. Poem eroico-erotic şi muzical, în proză / The Funnel and Stamate. A Novel in Four parts. The Fuchsiad. An Erotic-Heroic and Musical Poem in Prose

„Cântecul ne trezeşte dorurile şi ne aduce aproape oamenii dragi”

Alegerea noului bașcan a tensionat relațiile Chișinău – Comrat

Fotograful e cel care vede lumea cum nu o vede oricine. Mirajul artei fotografice

Federația Rusă – stat revizionist agresor

Republica Moldova în căutarea destinului: cu UE pacifică în față și cu Rusia războinică în spate

Un istoric cu realizări merituoase

O aniversare de har ieşean

Limba română este limbă de stat

Simion BĂNCILĂ, reprezentant de seamă al învăţământului

Limba română, cea mai importantă creație a poporului român

În veci să ne aparţină limba noastră cea română

Eugeniu Coşeriu despre locul limbii române vechi între limbile romanice

Elogiu limbii rămâne

Vitalitatea limbii române

O revistă a adevărului și speranței

Expoziţie-eveniment. „LIMBA ROMÂNĂ, revistă de ştiinţă şi cultură.33 de ani în serviciul Moldovei europene”

Să nu lăsăm să piară această revistă...

Reportaj fotografic de la inaugurarea expoziției

Revista „Limba Română” – promotoare a idealurilor naţionale

Cine rezistă este învingător!

Statul ar trebui să-și finanțeze propriile publicați

O platformă importantă de lansare a ştiinţei filologice

Revista „Limba Română” – „o carte de nobleţe a neamului nostru”

Limba Română „în serviciul Uniunii Europene”

Ieșirea din labirint

Adevărat fecior al acestui neam

Mircea Snegur, evadatul din imperiu

„Limba română este numele corect al limbii noastre”. Mesajul Președintelui Republicii Moldova prezentat Parlamentului în ziua de 27 aprilie 1995

Cine trage sforile la guvern?

Încotro au luat-o ruinele mișcătoare ale imperiului sovietic?

„Vremuri mai bune fără ghilimele”

Vocaţia europeană a Republicii Moldova

Modernitatea capodoperei cantemiriene

Cantemir. Adevăratul exil şi trepte ale înţelegerii de sine (III)

Dimitrie Cantemir despre Mitropolitul Dosoftei al Moldovei

Răsărit din brazda Sculenilor..

Pantelimon Halippa – director al revistei lunare literare și de cultură „Viața Basarabiei” (1932-1944)

Anexarea Bucovinei (1775)

Dezvoltarea competențelor de comunicare digitală ale elevilor de gimnaziu

Nichita Stănescu. Poetica şi poietica trăirii (I)

„Cimitirul oamenilor de zăpadă” (Fragment)

Te sărut, România

Poeme

Coordonatele perene ale istoriei

Dorin Cimpoeşu: Guvernări politice post-totalitare din Republica Moldova (2012-2022)

Bogăţia şi complexitatea lumii universitare (II)

Propaganda politică a URSS – un instrument de realizare a prevederilor Pactului Molotov-Ribbentrop. Note de lectură

O carte utilă și necesară

„Moldova Europeană” şi glasul raţiunii

Duminica istoriei naționale

„Viitorul nostru este aici, acasă” Discursul Președintei Republicii Moldova, Maia Sandu, la Adunarea Națională „Moldova Europeană”

REZOLUȚIA Adunării „Moldova Europeană”, adoptată în Piața Marii Adunări Naționale la 21 mai 2023

Aderarea Moldovei la Uniunea Europeană este o chestiune existenţială. Moldova pe calea integrării (pagini color)

„Moldova nu este singură în fața greutăților și pericolelor”. Mesajul Președintei Maia Sandu după Summit-ul Comunității Politice Europene

Deschiderea de la Bulboaca ori „Pe aici nu se trece!”

Constantin OLTEANU în dialog cu Ioan-Aurel POP. „Obligația oamenilor de știință, a creatorilor de valori spirituale este să construiască și să pregătească timpul marilor schimbări”

Constantin OLTEANU în dialog cu Ion TIGHINEANU. „Un tren accelerat cu destinația Uniunea Europeană: vom ține ritmul?”

Ce Eminescu preferăm? Disputa dintre Orient şi Occident pe terenul unor hermeneutici rivale în eminescologie: Rosa Del Conte şi Ioana Em. Petrescu

Cantemir. Adevăratul exil şi trepte ale înţelegerii de sine (II)

Grigore Chiper: Dar eu caut realul pitulat între cuvinte

Poeme

Urmele lor duc spre timpurile care vin

Inadvertenţe stilistice atestate la unele posturi TV din Republica Moldova

Varietăţi antroponimice actuale

Odă (în metru antic) de M. Eminescu: repere metodologice de interpretare

Creşterea şi descreşterea gramaticii

Stimularea motivaţiei învățării prin dezvoltarea teoriei inteligenţelor multiple

Valorificarea experimentală a potenţialului creativ al elevilor la orele de limba şi literatura română

Dincolo de structuralism. Scrisori către Eugeniu Coşeriu şi istoria lingvisticii în secolul al XX-lea. O altă scrisoare de la Iorgu Iordan

Jurnal epistolar jenaez 1999-2001 (IV)

Schimbarea premierului Gavriliţa – o necesitate politică

Aspecte ale leadershipului „fantastic” (sau despre „conducătorii” din basme)

Liturghia nu este teatru

Vlad Mischevca: perioada de cercetare elenă

Reprezentant de frunte al heraldicii naţionale

Un cercetător de renume de peste Prut

Scindarea noastră de la 1812

O carte memorabilă despre Basarabia interbelică

Jurnalistul Valeriu Saharneanu despre marea pacoste a omenirii. Note de lectură pe marginea cărții „Război pe timp de pace”

Bogăţia şi complexitatea lumii universitare (I)

Pledoarie pentru arta cămăşii cu altiţă

Limba Română: identitatea şi unitatea noastră

Lege pentru implementarea considerentelor unor hotărâri ale Curţii Constituţionale

Decret privind promulgarea Legii pentru implementarea considerentelor unor hotărâri ale Curţii Constituţionale

Limba română poate şi trebuie să devină catalizatorul societăţii

Bine-ai venit cu numele corect în Constituţie, zbuciumată Limbă Română!

UN ACT IMPORTANT. Academia Română salută hotărârea Parlamentului Republicii Moldova

DECIZIE ISTORICĂ. Declaraţia preşedintelui AŞM

Patria noastră, limba română

Ştiinţă, politică şi adevăr

Uşa de intrare în Veşnicie

Adevărul ar trebui să învingă totdeauna

Despre patriotismul limbii

Orfani de limba maternă

Limba română este stăpână

Dreptate pentru Limba Română

O biruinţă istorică a limbii române. Un impas istoric al prigonitorilor ei

O revistă care poate fi dăruită cu autograf

O LIMBĂ – O NAŢIUNE. Lista textelor despre numele corect al limbii noastre, despre identitatea românilor basarabeni şi unitatea lor cu întregul neam românesc publicate în revista „Limba Română” între anii 1991 şi 2022

Precizare

Răspuns la solicitarea Parlamentului Republicii Moldova privind istoria şi folosirea glotonimului „limba moldovenească” (opinia specialiştilor filologi ai Academiei, acceptată la Şedinţa lărgită a Prezidiului AŞM)

Româna literară în Republica Moldova: istorie şi actualitate

Româna literară în Republica Moldova: istorie şi actualitate

De ce limba exemplară din uzul oficial al Republicii Moldova nu poate fi numită moldovenească?

O limbă cu două denumiri?

Cu privire la necesitatea de a reveni la denumirea tradiţională a limbii moldovenilor

Limba română din R. Moldova, între primejdii şi speranţe

Limba Română – oastea noastră naţională

Grigore Vieru, Academia de Ştiinţe a Moldovei şi Medalia „Nicolae Milescu Spătarul”

„Limba Română” – o dimensiune spirituală indispensabilă la Est de Prut

Revista „Limba Română” din Chişinău – un nucleu al românismului autentic

„Limba Română” – crezul unei reviste a conştiinţei naţionale

Stindardul dacoromânei

„Limba Română” – şcoala mea de suflet

Idealurile pulsează în conştiinţa noastră ca o inimă

O revistă a tuturor românilor

Revista „LIMBA ROMÂNĂ” – 33

EROII LIMBII ROMÂNE. Panou memorial al colaboratorilor revistei „Limba Română” (1991 – 2023), temerari promotori ai identităţii etnolingvistice a basarabenilor şi susţinători ai cauzei Limbii Române (proiect pentru o Ediţie specială)

Iar icoanele vorbeau în limba română

Naţional şi universal în poezia românească

Poză de familie lângă bustul lui Eminescu

A treia Unire a Românilor: prin alegere, prin necesitate sau prin voința altora

Act de demnitate şi unitate naţională

1859: rosturi şi semnificaţii ale Unirii Principatelor

Cantemir. Adevăratul exil şi trepte ale înţelegerii de sine (I)

O carte fundamentală despre destinul satului românesc

Basarabia văzută prin prisma propriei trăiri și experiențe

Maia Sandu – președintele care a schimbat orientarea politică a Basarabiei de la est spre vest

Memoria în literatura migrației. Construirea și reconstruirea identității

Memoriile dialogate: tipologie şi particularităţi

România şi miracolul globalizării. Paradigme identitare (II). Constantin Eretescu – durerea naşte identitate

Dumitru Radu Popescu şi „adevărul multiplu

Erori gramaticale în exprimarea orală din mass-media autohtonă (pe baza monitorizării unor posturi tv naționale)

Prepoziții noi în limba română (IV) – „per”

Brăila ca „reper din orizontul vorbitorului”. O abordare dinspre frazeologie

Dincolo de structuralism. Scrisori către Eugeniu Coşeriu şi istoria lingvisticii în secolul al XX-lea. O scrisoare de la Iorgu Iordan

Jurnal epistolar jenaez 1999-2001 (III)

„Sociologia ne învață că nu suntem o sumă de interese a unor ființe individuale, ci o comunitate, o țară cu valori și obiective clare…”

Prietenia, ca principiu de viaţă

Remember

Miorița, amenințarea morții și obținerea nemuririi

Poruncile graiului național

Profesorul Petru Tarhon – actant și martor al istoriei

„Vine o vârstă când se face dalta mai grea”

Scrisoarea Văzătorului (Lettre du Voyant) de Arthur Rimbaud – o nouă traducere în limba română

O viziune românească asupra ideii de „jurnalist mare”

Hersonul de lângă noi – un domn fanariot pe meleaguri străine:Manole Giani Ruset (Rosetti; Γιάννης Ρουσσέτος)

Academicianul Răzvan Theodorescu s-a stins din viață

Sculptura, efigie a timpului

Semnal de alarmă. Fără studierea serioasă a istoriei estecompromisă păstrarea identității națiunii române și se pecetluieștedispariția sa treptată

Profesorul Alexandru Moşanu – promotor al românismului în Republica Moldova (la împlinirea a 90 de ani din ziua naşterii)

Alexandru Moşanu: „Independenţa a fost obţinută prin lupta a sute de mii de oameni, care au dorit să fi e liberi”

„În noi a rămas nestinsă scânteia spiritului românesc”. Discursullui Alexandru Moşanu la Marea Adunare Națională din 1991,ziua când Republica Moldova şi-a declarat Independenţa, 27 august

Câteva gânduri privitoare la personalitatea istoricului dr. Ioan Scurtu

Opera ştiinţifică a Zamfirei Mihail

Lucrări despre cultura românească din Basarabia de Zamfira MIHAIL

De la statutul de asociat la cel de ţară candidat la UE

Despre destin şi destinaţii, evenimente şi bifurcaţii...

Singurătate şi simţ al vieţii (II)

Dincolo de structuralism. Scrisori către Eugeniu Coşeriu şi istoria lingvisticii în secolul al XX-lea. Anul 1941 (III)

Spirit critic şi toleranţă (de la Voltaire la Coşeriu)

Mesaj de felicitare adresat Domnului Gheorghe CHIVU, Profesor emerit, Membru corespondent al Academiei Române

Itinerar biobibliografic

Filologul şi stilisticianul Gheorghe Chivu

Culegătorul semănător

Rigoare şi viziune

Regăsirea de sine în poezia de azi. Meridian craiovean

Poezi

Toamnele lui Tudor Ţopa, la 90 de... primăveri

Arcadie Suceveanu. Descătuşarea cunoaşterii în poezie sau răzbunarea Bucovinei

Arcadie Suceveanu. Fișier biobibliografic

Antisentimentalul Suceveanu

Apolinic şi dionisiac în poezia lui Arcadie Suceveanu

Arcadie Suceveanu, colindând

Arcadie Suceveanu: un visător de profesie

Cromatica simbolurilor

Critica literară despre manifestările arhetipale şi semnificaţiile erosului la Mircea Eliade

Dan Mănucă şi „critica de reconsiderare”

Doina Uricariu. Transparenţa melancoliei

România şi miracolul globalizării. Paradigme identitare (I)

Notre-Dame (fragment)

Despre frivolitatea fiinţei şi alte lucruri disjuncte din viaţa noastră

O carte de referinţă despre renaşterea Kazahstanului

Calvarul românilor dezrădăcinați

Modernitatea lucrează fără întrerupere

Vertij printre simboluri (pagini color)

Mioriţa analizată printr-o nouă metodă

Contribuţii româneşti la dezbaterea problemelor păcii şi războiului în perioada interbelică

Alexandru Hangerli – un principe filolog

Ameninţarea dinspre Est: între propagandă şi avertismentele istorie

Sub flamura Tricolorului național (aspecte teoretice)

Eliberare, anexare, ocupare sau jaf barbar?

Repere ale relaţiilor României cu Rusia Sovietică/URSS în perioada interbelică

Suferinţele eternului Creangă. Repere identitare

Gândul de duminică seara

Cifrele în Povestea lui Harap Alb

Aspecte ale crizei teoriei literaturii din ultima parte a secolului al XX-lea

Nuvelistica lui Nicolae Breban (II)

Regăsirea de sine în literatură: flux şi reflux (VIII). Scriitura migraţiei: Constantin Olteanu Green card

Valeriu Anania. Logos poetic, taină, credinţă

Sonetul continuă să (în)cânte la vila lui Mihai Codreanu de la Iaşi

Ana Blandiana sau „Pedagogia neuitării”

Mesaj de felicitare

Filosoful Ştefan Afloroaei – un cercetător și un magistru exemplar

Ştefan Afloroaei – un filosof de partea literaturii

Singurătate şi simţ al vieţii (I)

Lucian Blaga – mersul gândirii producătoare

Erudiţie şi devotament pentru cultura românească

Modificări în DOOM 3: câteva aspecte

Prepoziţii noi în limba română III – „gen”

Artistul nu îmbătrâneşte niciodată...

Utilizarea exegezelor critice în interpretarea operei literare

Dezvoltarea competenţei de scriere prin intermediul dictărilor

Valorificarea conţinuturilor curriculare în contextul implementării parteneriatelor educaţionale

Despre conducere: exigenţe istorice şi cotidiene

Eseur

Bătrâna cerşetoare

Poeme noi

Găgăuzii şi românii. Aspecte din viaţa culturală şi socială a găgăuzilor în perioada interbelică

Picturi. Culorile – transparenţe efemere

Ioan-Aurel Pop, al doilea mandat de preşedinte al Academiei Române

Alegerea conducerii Academiei Române

Mesaj de felicitare

Şi să ştiţi că noi nu încuiem poarta. Pentru voi, niciodată

Wilhelm von Humboldt şi ştiinţa lingvistică modernă. (Traducere din limba germană de Elena Faur)

Dincolo de structuralism. Scrisori către Eugeniu Coşeriu şi istoria lingvisticii în secolul al XX-lea. Anul 1941 (II)

Jurnalul epistolar jenaez 1999- 2001 (II)

Definirea substratului limbii române

Avatarurile spiritului identitar în contextul globalizării

Grai viu şi grai inventat

Despre sensul sociologiei şi al unei societăţi în schimbare

Nuvelistica lui Nicolae Breban (I)

Regăsirea de sine în literatură: flux şi reflux (VII). Oblomovismul, în răspăr

„… Se scuturaseră toţi pomii de frică”

Între pace şi război – o carte pentru timpurile noastre

Pe Nistru, spre izvoare (II)

Grafica lui George Bacovia

Portretul ciobanului din Mioriţa într-o nouă lectură

Closlieu – spaţiul descoperirii creative a sinelui

Montana

Referințe

bliț secundar; origini; Lui; neg orice moarte; surpriză; singurenii; percepție pentru ochelari; stadiu de adult; încântare; întoarcere într-o veche nuanță

Referințe

Ecuaţiile istoriei – să nu rămânem corigenţi

Titulescu despre Basarabia şi pactul de asistenţă mutuală cu URSS

Picturi. Spectrul urban al transcendenței

„Ca să mai adaugi apă într-un ulcior plin, trebuie vărsat din el”

Stelian Traian Dumistrăcel (19 august 1937 – 18 martie 2022)

Omul cu inimă bună

Stelian Dumistrăcel, un specialist al comunicării ştiinţifice eficiente

Lăcrămioarele lui Stelian Dumistrăcel

Drum lin, Domnule Profesor...

Stelian Dumistrăcel în permanent dialog

PROFESORUL și-a respectat statutul....

La plecarea Profesorului

Exigent coleg și îndrumător

Ancheta dialectală ca dialectică sui generis (sau despre un alt fel de Socrate)

La o aniversară

O conştiinţă a lingvisticii româneşti contemporane

Celui plecat din viaţă

Stindardul dacoromânei

Un mare adorator, dar și un mare simpatizat al Universității bălțene

Locul european al culturii românești

O mărturie a solidarităţii intelectualilor. Scrisoare deschisă adresată academicianului Gheorghe DUCA, Preşedinte al Academiei de Ştiinţe a Republicii Moldova

În căutarea textului ‘real’: soluţia coşeriană

Dincolo de structuralism. Scrisori către Eugeniu Coşeriu şi istoria lingvisticii în secolul al XX-lea. Anul 1941 (I)

Jurnal epistolar jenaez 1999-2001 (I)

„Amo, ergo sum”. Un răspuns de inspirație patristică la celebra sentință carteziană

Mici observaţii pe marginea unor texte eminesciene

Euro-şi-mai-cum? Bio!

Conotația ca element al culturii şi al dimensiunii cognitive

Prepoziţii noi în limba română – „pro” (II)

Matei Vişniec: exilul ca navetă culturală

Un teoretician literar atipic: Adrian Marino

Ion Ungureanu, răzbunarea scriiturii sau Drumul lung către noi înşine

Devenirea eului interior în spaţiul detenţiei. Soljeniţîn, Steinhardt, Müller (IV)

Semnificația românească şi universală a Crăciunului

Sfinte sărbători, calendare, cronologie şi mari încurcături (Fragment)

Cina cea de taină a ciobanilor din Mioriţa

Dragă Herman / Dear Herman; dezgheţ / thaw; apele acestui pământ / the waters of this earth; traversarea / the crossing; nou şi corect din punct de vedere gramatical, cu accentul potrivit / new and grammatically correct, with the right accent; Dragă Ma’a / Dear Ma’a; va-Mă / customs; caldarâmul / the pavement; dragă Ahmadu / dear Ahmadu; lua-te-ar naiba, Mendel! / Damn you, Mendel!

Poetul care se adresează direct lui Dumnezeu

Versuri

O chema Ella

Viorica-Ela CARAMAN în dialog cu Robert C. FORD „Şcolile anilor 2020 au lăsat lumea să intre în clasă, renunţând la învăţarea abstractă”

Criza politică premergătoare alegerilor anticipate (decembrie 2020 – iulie 2021)

Despre (ne)încredere, vremuri de criză şi timp în răspăr

Viorica-Ela CARAMAN în dialog cu Nadia NEGRU „Acuarela este universul cu multe taine nedescoperite”

Nadia NEGRU și asumările luminii

Povestea unei cărți şi a unor societăți în tranziție

Reviste cu titlul „EMINESCU”

Pe Nistru, spre izvoare

GREEN CARD (Fragment)

Primul an de neutralitate a României (1914-1915) în Notele politice ale lui Alexandru Marghiloman

Dimitrie Gusti – Ideile fundamentale ale dreptului presei

Faţetele culturale ale fanarioţilor

Locul european al culturii româneşti

„Nu noi suntem stăpânii limbii”

Grigore Vieru, Academia de Ştiinţe a Moldovei şi Medalia „Nicolae Milescu Spătarul”

Soare nou răsare. Florilegiu de poezie a obiceiurilor de iarnă.

Colinde de Crăciun

Studenţii de la Putna, uniţi întru credinţă şi limbăStudenţii de la Putna, uniţi întru credinţă şi limbă

Eminescu: limba ca taină a fiinţei

Mihail Sadoveanu despre identitatea românească a Basarabiei (Drumurile basarabene ale marelui scriitor)

Moldovean? Român? Limbă moldovenească? Limbă română? sau Cum şi când am redevenit român

Falsurile şi primejdia pseudoteoriei naţiunii civice moldoveneşti

Revista „Limba Română” – trei decenii de la fondare

Zece poeme pentru revista „Limba Română” de la Chișinău, la 30 de ani de ființare

Valsul de adio al Profesorului Ion Dumeniuk

Despre posibilitatea – anevoioasă totuși – a înțelegerii

Câteva lămuriri privind studiul lui Eugeniu Coșeriu despre „limba lui Ion Barbu”

Limba lui Ion Barbu (cu unele considerații despre semantica limbilor „învățate”

Împuţinarea istoriei?

Prepoziții noi în limba română (1) – „versus”

Formarea competenței lingvistice a elevilor prin activități și exerciții creative

Formarea la elevi a competențelor literară și de comunicare în cadrul lecției-dramatizare

Un pastor saxon din secolul al XVIII-lea ca romanist și românist avant la lettre?

Contextul cultural iluminist al primelor traduceri de texte geografice în Moldova

Ion D. Sîrbu, un Robinson în Isarlîk

Iurie BOJONCĂ, sexagenar

Rugă pentru neam; Câte ceva despre culori

O veritabilă frescă din viața unui român basarabean surprins la o răscruce aniversară

Leon Volovici. Textul și contextul etic

Alegerile parlamentare anticipate – o victorie istorică a românilor basarabeni

Orașele în care trăim

Trupele ruse de ocupație în Principatele Române: 1806-1812

Mihail Stroescu, un mare român al Basarabiei

Trecute ambiții boierești

A plecat în eternitate istoricul Ion Agrigoroaiei…

Artele vizuale într-un dialog continuu. Bienala Internațională de Pictură 2021

Eugeniu Coşeriu şi cartea noastră de identitate

Două neîmplinite dorinţe ale lui Eugeniu Coşeriu

Acte ale unei biografii de excepție

Despre aşa-zisa „limbă moldovenească”

Eugeniu Coşeriu – omul care a învins Istoria

„Latina este matricea italienei, românei, francezei și spaniolei”

Câteva observaţii privind articularea relaţiilor semnice evocative în textele pluri-semiotice

Dincolo de structuralism. Scrisori către Eugeniu Coşeriu şi istoria lingvisticii în secolul al XX-lea (V)

O revelaţie documentară: 18 scrisori inedite ale lui Gheorghe Ivănescu către Eugeniu Coșeriu (VII)

Eugeniu Coșeriu și deontologia activității hermeneutice. O notă lămuritoare

Saussure al meu

Pagliaro „al meu”*

Estetica lui Blaga în perspectivă europeană

„Interpretarea are loc întotdeauna într-un anume cadru şi priveşte întotdeauna un obiect”*

Neliniști ale cititorilor lui Coșeriu? (pornind de la articolul Neliniștea vorbitorului, publicat în „Ziarul de Iași”, în iulie 2018)

Congresul Internaţional Coşeriu la a VIII-a ediţie

Proiectul „CoșeriuTube” de la Universitatea din Zürich: Interviuri despre Eugeniu Coșeriu cu ocazia centenarului

„L-am cunoscut personal pe Coșeriu...”

Eugeniu Coşeriu: un profesor providenţial

Eugeniu Coșeriu „mi-a marcat existenţa”

Eugeniu Coşeriu: un continent spiritual

Mircea Popescu – vector al diasporei române

„Lecţiile” italiene ale domnului Coşeriu

„În știință nu căutăm afirmarea noastră personală, ci întotdeauna numai adevărul obiectiv al lucrurilor de care ne ocupăm”

A fost printre noi, am fost împreună...

Eugeniu Coșeriu: vocația universalității

Cristinel Munteanu şi lingvistica integrală coşeriană

Crâmpeie din viaţa şi activitatea lui Eugeniu Coşeriu

Eugeniu Coşeriu în paginile revistei „Limba Română”

Regăsirea de sine în literatura basarabeană: flux şi reflux (VI). Nicolae Leahu. Tentaţiile discursului subversiv

Poezia – o expresie esențializată a filantropiei

Parodia, o caricatură a literaturii

Republica Moldova – treizeci de ani de independenţă controversată

Despre noi și despre destinul limbii române în cei 30 de ani de independență

Anatol Eremia – o viață la straja patrimoniului lingvistic național

Despre negustorizarea lumii în care trăim

Spre o identitate culturală relațională

Traseul sinuos al limbii române parcurs de un consătean al marelui Eugeniu Coşeriu, neuitatul profesor Gheorghe Dodiţă

„Măi băiete, ce-a spus Eminescu?... Şi punctum!”

Proiectele „cosmice” ale inginerului basarabean

Terminologie bancară mai veche și mai nouă

Arta produce miracolul numai dacă este împărtășită

Lumea tainică a Frumosului

Nicolae IORGA, strălucit model de conștiință românească

Basarabia lui Nicolae Iorga

Nicolae Iorga – creatorul național și universal

Perenitatea operei lui Nicolae Iorga

Istoricul Nicolae Iorga

Nicolae Iorga despre izvoarele Istoriei

Nicolae Iorga despre reforma morală a statului român

Opera istorică a lui Iorga între monumental și frumos

Iorga sau nevoia de orizont

Eseistica lui Nicolae Iorga

Nicolae Iorga – apostolul cauzei basarabene

Unirea Basarabiei cu România în corespondența primită de Nicolae Iorga

Nicolae Iorga și chestiunea Basarabiei în context internațional (1856-1916)

Nicolae Iorga la Iași în vreme de război

Contribuția lui Nicolae Iorga la întemeierea și dezvoltarea studiilor sud-est europene în România

Nicolae Iorga – scrieri despre „macedo-români sau aromâni, românii din Peninsula Balcanică”

O conferință din Atena a marelui istoric (1930)

Nicolae Iorga în pacea şi buna înţelegere românească de la Vălenii de Munte

Vălenii de Munte: imagini de ieri și de azi

Nicolae Iorga, ctitor al Cursurilor de vară ale Universității Populare de la Vălenii de Munte

Două mari personalități: Nicolae Iorga și Nicolae Titulescu. Similitudini și controverse

Nicolae Iorga și Constantin Stere – o rivalitate fără sfârșit...

Nicolae Iorga – jurnalist

Nicolae Iorga – „Fratele păgân” al romanităţii

Problematica de editare a operei lui Nicolae Iorga

Cuvântare ținută în București, la 16 mai 1912, la centenarul ocupării Basarabiei de către ruși

De-a lungul hotarelor noastre fireşti: pe Nistru

Cum a fost luată Basarabia de ţarul Alexandru I

Despre Basarabia

Limba ca element al sufletului românesc

Ce rămâne...

„Boierii” în Basarabia

N-ajunge sila?

Ce se duce cu noi din Basarabia

Păcat de munca noastră!

Cea mai ridicolă calomnie

„Crucile și bisericile noastre”

Ce este un hotar...

Noi hotare

Date biobibliografice

Omagiu Profesorului Nicolae Iorga

„În Unire stă puterea”

Unirea Basarabiei cu România

Reunificarea naţională şi teritorială a românilor – legalitate şi legitimitate

Decret de decorare semnat de Președintele României, domnul Klaus Iohannis

Academia de Ştiinţe a Moldovei: ani de căutări şi afirmare

O revelaţie documentară: 18 scrisori inedite ale lui Gheorghe Ivănescu către Eugeniu Coşeriu (VI)

Dincolo de structuralism. Scrisori către Eugeniu Coşeriu şi istoria lingvisticii în secolul al XX-lea (IV)

De-ale gurii

„Corectitudinea politică”, între clişeul lingvistic şi manipulare

Prefacerile Limbii Române – de la socialism la tranziţie

Exprimarea corectă, semn al culturii noastre

O punte peste Prut

Influenţa sovietică asupra inventarului de nume tradiţional (1944-1989)

Tudor Arghezi în ipostaza de filosof liric al limbajului

Ileana Mălăncioiu sau „Poezie în alb-negru”

Solomon Marcus. Limbajul matematicii şi universul poeziei

Miguel de Cervantes, Don Quijote şi Mihail Sorbul – o trinitate astrală în conjuncţie literară

Caratele nobleţei

Ana Bantoş sub zodia împlinirii

Literatura română a Basarabiei postbelice prin grila analitică şi conceptuală a Anei Bantoş

Ana Bantoş şi deschiderea spre adevărata literatură

Profesorul Gheorghe Dodiţă. Reafirmarea adevărului ca valoare supremă

Nu ne-am propus să educăm cititorul, ci i-am oferit oportunități de lectură

Formarea la elevi a competenţei de apreciere a operei literare

Lecţia de tipul atelier de creaţie

Perspective inter-şi transdisciplinare de formare a competenţei de comunicare

Reconfigurarea demersului didactic în contextul învăţării la distanţă

Recanonizarea lui Creangă

Imaginea femeii şi sentimentul iubirii în romanul „Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război” de Camil Petrescu: repere de interpretare

Intelectualul mai caută adevărul în moralitate

Discursul lui Nicolae Dabija: o temă pentru acasă

Intelectualii români de sorginte aromână şi necesitatea scrierii în dialect la începutul secolului al XX-lea

Guvernarea socialistă (noiembrie 2019 – martie 2021)

Despre criză, urgenţă, libertate, siguranţă, constrângere...

Cartea care învinge războiul informaţional al Rusiei împotriva României şi Republicii Moldova

Cum a fost restabilită graniţa de vest a României Mari

Împrejurările istorice ale intrării României în războiul împotriva URSS (iunie 1941). Câteva reamintiri şi consideraţii (II)

Etape şi opţiuni artistice în opera plasticianului Andrei Negură

Ăştia se dau de gol singuri

Ecuaţia eternităţii

Despre „universitatea modernă”. Câteva opinii româneşti din trecut

Elisabeta Ypsilanti (Safta Văcărescu) – Maica eteriștilor (Două secole de la Revoluția Greacă: 1821-2021)

Filiera identitară – axă ideatică a creației (pagini color)

Derapajele legislative şi „chestiunea limbii”

Statutul limbilor vorbite pe teritoriul Republicii Moldova

Ziua tristă a culturii naționale

Nu trageți în „Mesager”-ul care vă aduce vestea libertății (IV)

Influența lui John Dewey asupra lui Eugeniu Coșeriu. Problema clasificării științelor

De la fenomenologie la responsabilitate. Comentarii cu privire la Lingvistica lentă – un manifest*

Dincolo de structuralism. Scrisori către Eugeniu Coşeriu şi istoria lingvisticii în secolul al XX-lea (III)

Beizadea: historia decrementorum

Rusismele: un element specific al oralității basarabene

Lexicul neologic la modă – registru stilistic al oralității actuale

Limba română în mass-media

Antroponime teoforice atestate în registrele alfabetice ale actelor de naștere din municipiul Orhei

Dimitrie Cantemir. Mize ale gândirii filosofice timpurii (II)

Jurnal în cheie eminesciană. Prezentare de Vitalie Răileanu

Regăsirea de sine în literatura basarabeană: flux şi reflux (V) Aureliu Busuioc. Pactul scriitorului cu cititorul

Gala Galaction – un părinte cu har scriitoricesc

Constantin Morariu. O cronică din Bucovina (II)

Un destin impetuos – Leonida Lari

Orientală; Rugă de noapte; Rugă de zi și de noapte; Pentru-acest drag popor; Invocare pentru neamul românesc; Rugă de seară; Vino lângă ape

Călătoria în provizoriu; Să iubeşti pe aproapele tău; Te uiţi; Un alt pustiu; Vai mie

Mult stimate coleg Gheorghe Mihai Bârlea!

Gheorghe Mihai Bârlea: Când mi-e bine, când mi-e rău, gândul mi-i la Chișinău

Gheorghe Mihai Bârlea sau Împlinirea

Sub semnul curcubeului

Altercații poematice; Cartea albă; Dacă; Devastând melancolia; Fericitul păstor; Fisura; În lupta cu zeii; Încercare de portret; Liber; Oraș ocupat; Singurătate de iarnă; Speranțe de septembrie; Tei etern; Zidul

Cultura, liant fundamental al armoniei umane, imperativ al supravieţuirii şi dezvoltării unui neam

NATURA, o publicaţie cu vârsta înflorită...

Editura ARC – firul întins al creșterii spirituale în Republica Moldova

Basarabia între agonie şi speranţă

Misterul de Est de Lucreţia Bârlădeanu: perspective de lectură

Vasile Vasilache şi scrierile sale: câte ceva din povestea receptării

Stalin ceru alfabet latin

Criteriile etice ale ciobanilor din Mioriţa

Vechimea Mioriţei iese din ceaţă

Eugeniu GOREAN: „Am crescut tradițional, intuind modernitatea...” Interviu de Viorica-Ela CARAMAN

Lumea interferenţelor (pagini color)

Alegerile prezidenţiale din 2020 – un act de demnitate naţională a românilor basarabeni

Despre apropiere şi distanţare (II)

Împrejurările istorice ale intrării României în războiul împotriva URSS (iunie 1941). Câteva reamintiri şi consideraţii

Roxandra: crochiu istoric al portretului fiicei lui Vasile Lupu

Luca Ion Caragiale – boemul plin de harisme (1893-1921)

Nicolae Felecan, apreciat profesor și om de știință

Un ultim omagiu

Să-i fie somnul lin...

Nicolae Felecan, Lingvistică și filologie română

Memoria Magistrului

Mihail Gh. CIBOTARU, apărător al limbii române şi al valorilor naţionale

Efim JOSANU, veritabil intelectual

Un traiect identitar sfidând mentalităţi și hotare

Limba română este mărturia existenței romanității orientale

Pledoarie pentru limba română

Trei decenii de „Limba Română”

Lupta pentru Limba Română nu s-a sfârşit

Stindardul dacoromânei

Oleandru însingurat

Limba română versus arborii vieții naționale

Hrisovul domnesc de la Chișinău

Din suflet, „Limbii Române”!

Orice faptă, bună sau rea, are un nume

Crucea limbii române

Revista ,,Limba Română” şi fiinţa naţională a românilor basarabeni

Un tezaur inestimabil sau partea cea mai sfântă a sufletului nostru

Revista „Limba Română” și Facultatea de Litere, USM – consonanța spiritului românesc prin limbă

Centenarul Unirii reflectat pe paginile revistei „Limba Română”

„Limba Română” – şcoala mea de suflet

Nu trageţi în „Mesager”-ul care vă aduce vestea libertății (III)

O revelație documentară: 17 scrisori inedite ale lui Gheorghe Ivănescu către Eugeniu Coșeriu (V)

Relaţiile semnice evocative și construcţia sensului textual

Limba şi aritmetica

Despre vestimentație prin prisma motivării

Iaşul sau Iaşiul?

Lexicul antroponimic actual: aspecte şi forme locale

Manifestarea fenomenului abrevierii în onomastica românească

Localităţile Moldovei. Ghid toponimic, geografic şi istoric

Laudă ţăranului român. Discurs de recepţie

Liviu REBREANU. Tabel cronologic

Dimitrie Cantemir. Mize ale gândirii filosofice timpurii (I)

Regăsirea de sine în literatura basarabeană: flux și reflux (IV)

Caietul roşu. Însemnări, consemnări, note

Scrisori inedite ale lui George Meniuc către Ovidiu Bârlea

O istorie a gândirii filosofice eminesciene (IV)

Tudor Arghezi sau Gâlceava cu sinele

Constantin MORARIU. O cronică din Bucovina (I)

Amintirea unui poet: Traian Furnea

Un roman care sfidează miturile maternităţii

Convorbiri cu Theodor Damian de Florentin Popescu

Arheologia literară a exoticilor temperați

O monografie realizată la adevăratele standarde valorice

Nicolae Esinencu despre evrei şi ceilalţi sovietici

MARELE NANU sau STEJARUL genealogic DICESCU. Fragment din roman-cronică

Despre „Identitățile Chișinăului”

Mărturii despre efigia moral-spirituală a scriitorului Vladimir Belistov

Monologuri autumnale

Despre raportul dintre realitate şi ficţiune în literatură

Obiectiv, subiectiv și intersubiectiv în interpretarea operelor literare

Gaura neagră (Fragment de poem)

Univers infinit; Destin; Descântec; Răni; Lumină; Dansul clipelor; Vis; Tăceri în reflux Pandemic; Lume târzie; Sete; Imagini; Stări comatoase; Nord; Ghicitoare

Hora este neam cu ora?; De la ce cuvânt provine „per” din „perne” și „perine”?; Nu cumva îndemnul „scoală!” a dat naștere la „școală”?

Miraculoasa etnoevoluţie: de la români la dacieni

Cine este dușmanul poporului?

Despre apropiere şi distanţare (I)

Socialiştii proruşi au luat puterea în Chişinău

În ciuda practicării unei extrem de apăsătoare politici de rusificare, basarabenii și-au păstrat conștiința de neam și de limbă

Poziţia regimului comunist din România în chestiunea Basarabiei (IV)

Puterile revizioniste împotriva ordinii europene (III)

Profesorul și istoricul Ioan Scurtu la 80 de toamne

Istoria Basarabiei a fost și este pentru mine parte a istoriei românilor (Interviu realizat de Alexandru BANTOȘ)

Un mare istoric şi pedagog – Ioan Scurtu

Domnul profesor Ioan Scurtu, istoric-formator pentru tineri

Respect, admirație și recunoștință pentru operă și pentru verticalitatea morală

Profesorul Ioan Scurtu – cercetător și editor al istoriei Basarabiei

Profesorul Ioan Scurtu – prețios și inconfundabil brand al Istoriografiei române contemporane

Andrei Mudrea. Artă și context

O conferinţă consacrată lui Iustin Frăţiman

Paul Mihail – promotor al tradiţiilor iluministe româneşti în Basarabia interbelică

L. A. Casso și opera sa istorică

Ţăranul pitoresc şi presa românească din prima jumătate a secolului trecut

Picturi. Metamorfozele luminii

Idealurile pulsează în conștiința noastră ca o inimă

Numai sub cupola limbii române avem șansa de a supraviețui ca neam

Limba română – semnul identitar al românității moldovenilor din stânga Prutului

Nu trageți în „Mesager”-ul care vă aduce vestea libertății (II)

Istoria și semnificația numelor de român/valah și România/Valahia

O problemă de maximă însemnătate

Considerații asupra primelor gramatici românești tipărite (I)

Moldova: Dicționare vechi și mai noi ale limbii române

Haideți să vă explic!

Relevanța geografică, istorică și socială a toponimiei din Câmpia Bălților (II)

O revelație documentară: 17 scrisori inedite ale lui Gheorghe Ivănescu către Eugeniu Coșeriu (IV)

Simțul istoric al diferenței

Perspective teoretice și practice asupra îmbătrânirii și bătrânilor

Cultura ca securitate. Perspectiva lui José Ortega y Gasset

Giorgos SEFERIS – Mit și istorie poetică

Poezii. „Români am fost ca boabele-n păstăi”

Poemul cuvintelor; Poemul unei zile de toamnă; Drum de bejenie; Toamna plecării

Regăsirea de sine în literatura basarabeană: flux și reflux (III)

O istorie a gândirii filosofice eminesciene (III)

„Dragă și dulce Veronică”

Destin şi istorie: proza lui Mihai Sin

Despre epigramă. Cu toată dragostea! O nouă teorie asupra epigramei

Epigramistul Efim Tarlapan

Rezonanțele vocii auctoriale în romanul Puzzle sau De ce copacii sunt galbeni de Iurie Bojoncă

De la autobiografie la cronica unei epoci și a unor destine

Evadat din Basarabia cotropită (fragment)

Reinventarea capodoperei. Drumul prin oglindă de Ion Popescu-Brădiceni

Fondul umanist și lumea simbolurilor în Gândurile de lumină ale Doinei Drăguț

Un munte de om și de omenie

La „morișca” adevărului

Guvernarea înțelegerii politice temporare (PSRM – Blocul ACUM)

Poziția regimului comunist din România în chestiunea Basarabiei (III)

Puterile revizioniste împotriva ordinii europene (II)

Două texte inedite. Un imn francez dedicat lui Mihai Eminescu. Imnul național al Moldovei (1845)

Dansul incredibil al culorilor lui Teodor Buzu

Pictorul compozițiilor spectrale (pagini color)

Despre haiduci, bandiți și reportajul faptului senzațional în presa românească din trecut

Memoria hatmanului Stanisław Żółkiewski în Moldova (400 de ani de la bătălia de la Țuțora)

Uriașul bun În amintirea actorului Vladimir Jurăscu

Andrei HÂNCU, savant energic și exigent

Valentin Mândâcanu, omul potrivit la locul potrivit La 90 de ani de la nașterea Cărturarului

Da la Podul de Flori la Podul Indolenței

Amintiri scumpe, care nu se uită niciodată

Nu trageți în „Mesager”-ul care vă aduce vestea libertății

Mâine, o altă Românie...

Unde este patria?

Nicolae MĂTCAȘ: „Ce-i viața mea, la drept, decât o carte?”

Desant rusesc în viața ficțiunii basarabene

Manager, director, rector, șef, ranking

Vreme bună...?

Relevanța geografică, istorică și socială a toponimiei din Câmpia Bălților (I)

O revelație documentară: 17 scrisori inedite ale lui Gheorghe Ivănescu către Eugeniu Coșeriu (III)

Dincolo de structuralism. Scrisori către Eugeniu Coşeriu şi istoria lingvisticii în secolul al XX-lea (II)

Eugeniu Coșeriu despre corectitudinea și exemplaritatea lingvistică

Mihail Sadoveanu, un prozator „reeducat”? (II)

O istorie a gândirii filosofice eminesciene (II)

Ion Horea – memorie și arhetip poetic

O poetă-n neuitare, Magda Isanos

Regăsirea de sine în literatura basarabeană: flux și reflux (II)

Arta de a scrie pe vremea lui Eminescu (II)

Ciclul epistolar Negru pe alb de Constantin Negruzzi: epicitate și discurs fervent

Receptarea operei lierare prin stimularea gândirii asociative a elevilor

Poezii

Bancnota cu noroc

Paracliserul

Tensiuni interioare ale omului european

Câte ceva despre cunoașterea lumii actuale

Destrămarea Coaliției Kozak

Manuc Bey – personaj secret al culiselor Păcii de la București din 1812

Analiză comparativă a Declarației Sfatului Țării și Rezoluției Adunării Naționale – aplicarea prevederilor respective în România Mare

Poziția regimului comunist din România în chestiunea Basarabiei (II)

Puterile revizioniste împotriva ordinii europene (I) (80 de ani de la raptul Basarabiei, nordului Bucovinei și al nord-vestului Transilvaniei)

Viorica-Ela CARAMAN în dialog cu Ovidiu IOVANEL Acuarela… o didactică a libertății

Dialogul artelor. Limbajul culorilor de apă – întruparea indicibilului

Regina Elisabeta a României. Carmen Sylvia, Poveștile Peleșului

Oratoria la români. Despre talentul oratoric și cuvântul dezonorat în paginile presei românești din trecut

O cronică necunoscută din vremea lui Mihai Viteazul

Vitalie Marin. Omul și profesorul

Vlad Pohilă: „N-am lăsat niciodată jurnalismul”

Demnitate și speranță. În amintirea lui Vlad Pohilă

Grigore Vieru: De ce mi-e drag Vlad Pohilă

Gânduri la vreme de restriște

Declarația Academiei Române privind unitatea limbii române

„Cele mai exacte demonstrații cu privire la numele poporului și al limbii noastre le-au făcut nu muntenii și nu ardelenii, ci moldovenii.”. Amintirea Unirii Basarabiei cu Țara

Ion Dumeniuk, căzut în marea bătălie pentru limba română din Basarabia

Comemorarea omului fermecat de ideal, Iuliu Maniu

Poziția regimului comunist din România în chestiunea Basarabiei

Cercetările sociologice la est de Nistru și de Bug anchetate de Securitate

Cât va mai dura postcomunismul?

Rusofoni și moldofoni

Războiul hibrid: esența, strategia, tactica, urmările

Moldovenismul stalinist – element al războiului hibrid în spațiul românesc

Limba rusă – instrument de expansiune al Federației Ruse

Mass-media, coloana a cincea a războiului hibrid

Formele războiului hibrid împotriva Moldovei

Omul european: un portret din contraste tari

Despre pericole și vulnerabilități

Malpraxisuri și erori – în fel și chip!

Considerații onomasiologice privind istoria cuvintelor

Observații asupra spațiului vital al romanicilor răsăriteni

O istorie a gândirii filosofice eminesciene (I)

Ion Barbu (Dan Barbilian) – poet, matematician, gânditor auster

Regăsirea de sine în literatura basarabeană: flux și reflux (I)

Un BMW alb pentru mama

Ștefan Luchian – un mare simfonist al culorii

Revelator al sufletului românesc

Antonina SÂRBU în dialog cu Oleg SEREBRIAN „Scrisul ca un joc”

Formarea la elevi a competenței de comunicare literară

O reeditare binevenită: Iuliu Zanne, Proverbele românilor

Istoria învățământului romănesc de N. Iorga și lupta pentru limba noastră

Ion Zamfirescu, Scrieri filosofice

Pagini de istorie recentă a Armeniei

Republica Moldova ca poligon de testare a acțiunilor hibride ale Federației Ruse

Limba română – memorie, cetate și stindard

Sărbătoarea „Limba noastră cea română” și Grigore Vieru, din eternitate, ne-au chemat în Basarabia!

A treia cea mai mare locație din lume în anul 2020

Actualitatea și viitorul gândirii lui Eugeniu Coşeriu

Dincolo de structuralism. Scrisori către Eugeniu Coşeriu şi istoria lingvisticii în secolul al XX-lea

O revelație documentară: 17 scrisori inedite ale lui Gheorghe Ivănescu către Eugeniu Coșeriu (II)

„Absenţa normei este barbarie”. Dinspre Coșeriu către Ortega y Gasset

De-ale permanențelor

Despre noua condiție a omului european

Considerente privind relațiile dintre forțele de ordine și populație

Ipostasurile și ispitirile poeziei lui Gheorghe Mihai Bârlea

Poezii

Poezii

Arta de a scrie pe vremea lui Eminescu

Shakespeare... enigmist

Mihail Sadoveanu, un prozator „reeducat”?

Perspectiva internă și cea externă: incursiuni teoretice

Teorii şi practici ale rescrierii

Leonida Lari: Dar este și un spațiu profund din care începe zidirea

Poezii. Leonida LARI

Regimul Plahotniuc – o guvernare eșuată lamentabil (2016 – 2019)

Cine, cum și de ce? De unde am pornit și unde am ajuns

Despre istoria unirii Basarabiei cu România

Limitarea contactelor umane și izolarea etnoculturală a românilor din RSSM și RSR (1970-1980)

Amiralul din fabulă (Misiunile ratate ale amiralului Ciceagov în 1812)

Gherman Pântea – primar al Odessei

Istorie și cunoaștere

Conferința internațională de onomastică „Numele și numirea”

Irina Condrea – distinsă personalitate în educație și cercetare

Dialogul artelor. Iurie BOJONCĂ în dialog cu Pavel TURUTA. Când eu sunt în totalitate numai al meu sau Despre ultima „halucinație”

Pleonasmul și tautologia – manifestări ale redundanței lingvistice

Rezultatele monitorizării posturilor de televiziune din Republica Moldova (Erori privind sintaxa)

Considerații asupra normei fonologice

Categorii gramaticale explicite și implicite și reflexele lor în comunicare

Regionalismele – variantă diatopică a limbii române

Pe jos prin Chișinău. Antonina SÂRBU în dialog cu Nicolae ISCHIMJI

O aniversare mai puțin fastuoasă

Despre unii termeni referitori la Unire

Politicile lingvistice ale Academiei Române și Dicționarul limbii române

Reflecții privind procesul de integrare a lui Eugeniu Coșeriu în știința și cultura română

Eugeniu Coșeriu și noua direcție în studiile cognitiviste

O revelație documentară: 17 scrisori inedite ale lui G. Ivănescu către Eugeniu Coșeriu (I)

Eugeniu Coşeriu sau Despre odiseea limbii române în Basarabia

Deci

Fețe-fețe! Eventual spălate

Limbajul între preţuire şi dispreţuire. Câteva aspecte

Filosofia limbajului

Criza politică postelectorală din Republica Moldova

Proiectul grecesc și regatul Daciei

Activitatea lui Gherman Pântea în timpul României Mari

Fondul național ,,George Enescu”

Niște nostalgici (III)

Ion Osadcenco. Profesorul despicând negura totalitaristă (15 ani de la moarte)

Aura Christi. Poezii

Iurie Bojoncă. Poezii

Și ateul se făcu preot... (Fragment)

Jurnal de Oxford

O lucrare originală, de bun augur

Eminescu şi canonul literar românesc (II)

Ţiganiada arcadiană

Între normă și abatere

Precizări asupra motivației raportului sintagmatic de inerență

Tipologia substantivelor deverbale regresive în imnografia ortodoxă

Metodologii didactice ale predării-învățării-evaluării în cadrul educației literar-artistice

Probleme de (re)adaptare şcolară şi sociolingvistică a elevilor repatriaţi

În artă întotdeauna contează talentul și conștiința obârșiei

Pavel Bălan. Monumentalitatea imaginii fotografice (secvențe din albumul Rugă pentru neam. Artă moldovenească din veacurile XIV-XX)

De la competența culturală la competența interculturală

Evoluţia genului pamfletar în spaţiul românesc

O reuşită de pattern cultural naţional: Ion Creangă redivivus

Petronela Savin. Bucate din bătrâni. Frazeologie și cultură românească

Leova. Localități. Oameni. Tradiții

Limba română – imn întru latinitate

Legislația lingvistică și utilitatea ei

Ana RAPCEA în dialog cu Tatiana ȚÎBULEAC. Nu mă bazez pe succes, care este un lucru dacă nu efemer, atunci cel puțin schimbător

Scriitorul și dreptatea sa. Tatiana Țîbuleac, Grădina de sticlă

Despre hipercorectitudine (II). Palatalizarea labiodentalelor

Hățișuri de lilieci, dar și miresme. Și speranțe!

Alegerile parlamentare au aruncat Republica Moldova într-o profundă criză politică

Eminescu şi canonul literar românesc (I)

Poezii

Breviar biografic

Soția lui Faust

Telegramă omagială. Victor A .Voicu – 80 ani.

Alexandru BANTOȘ în dialog cu Victor A. VOICU. Bine școliți, tinerii români vor edifica viitorul nostru comun

Istoria unei prietenii durabile

„V” de la victorie

O lecție de umanism

Despre profesorul meu de farmacologie

Cu Mihail Gorbaciov la răscruce de drumuri

Niște nostalgici (II)

Rolul lui Gherman Pântea în Unirea Basarabiei cu România

Nicolae Drăgan, demn urmaş al Şcolii Ardelene

Camil Petrescu, poetul substanței filosofice

Lupta pentru limba romănească de N. Iorga. Comentarii pe marginea unei cărți

Cronica unui secol tragic pentru România

Comunicare şi leadership. De la Adam Smith la R.G. Collingwood

Două scrisori către Eugenio Coseriu

Eugen Ionescu – secretar de presă și cultural în Franța (II)

Despre curaj în presa militară de la începutul secolului al XX-lea

Omul cetății Limba Română

Profesorul Anatol Ciobanu: aprecieri antume cu ecou postum

Corelația limbă-cultură-identitate în viziunea lui Anatol Ciobanu

Criteriul metodologic la determinarea tipurilor de subordonate

„Colaborarea” instanțelor discursive fundamentale în „literatura personală”

Limbă/vorbire vs. competență/performanță

Co(n)textul discursiv din perspectivă semantico-pragmatică

Receptarea autorilor canonici și schimbarea „orizontului de așteptare”. Cazul Eminescu

Acatiste publicate în Tipografia Eparhială de la Chișinău

Ludicul în predarea limbii române

Vasile Ostahi. Parcurs artistic

Un magician al culorilor

„Bandit” în Munţii Făgăraşului

Reconstrucția identitară și reflexele sindromului politic

Limba română în Basarabia – după treizeci de ani

Domnului Profesor Grigore Brâncuş la ceas aniversar

Repere bibliografice. Academician Grigore Brâncuș (n. 20 martie 1929, Peştişani, jud. Gorj), lingvist şi filolog

Vitalitatea limbii române

Românii din jurul României – centura de castitate şi evadarea din cercul geopolitic

Despre identitatea oamenilor şi a comunităţilor noastre

De la Apus spre Răsărit: Eugenio Coseriu şi Japonia

Despre hipercorectitudine. (I) Generalităţi

Delimitări ale oralităţii în limba română actuală

Motivaţia de origine metaforică a semnului glotic

Din nou întrebarea cu privire la sensul vieţii

,,O viziune românească asupra lumii”

Academiile de după ploaie

Dezvoltarea la elevi a aptitudinilor de scriere creativă

Expresii şi citate latineşti celebre modificate în contexte româneşti şi străine

Mitul lui Orfeu în poezia lui Ovidius

Despre graniţe istorice, geografice şi culturale

Literatura română în postcomunism. Emergenţa scriiturii feminine

Nichita Stănescu, o ,,existenţă poetică”

Provocările istoriei literare

Nicolae MĂTCAȘ:„Râvnesc infinitul ca nava un port”

Lazăr Avram versus Catrene critice caritabile

Zilele Eminescu, la Ipotești

Cuvinte electrice, telegrame eminesciene

Proiectul prozastic al lui Alecu Russo: pledoarie ideologică şi intenţionalitate artistică

Concordanțe Friedrich Nietzsche – Mihai Eminescu

Culoarea nenumită

Nicolae Popa. Interogația sinelui

Nicolae POPA. Poezii

De la Pacea de la Iaşi până la Pacea de la Bucureşti: 1792-1812

Sărbătorirea la Iaşi a Unirii Basarabiei cu România. Semnificația istorică a momentului
din 30 martie/12 aprilie 1918

Autorităţile sovietice în război cu presa şi literatura din Republica Socialistă România (mijlocul anilor 1960- anii 1970)

Marile puteri, România şi Basarabia (1917-2019)

O carte a restituirii, a revoltei și a neuitării: Elită academică în închisoarea politică de la Sighet (1950 -1955)

Un strigăt de alarmă. Memoriul lui Pantelimon Halippa, fost președinte al Sfatului Țării, adresat președintelui S.U.A., Richard Nixon, prin care solicită eliberarea românilor basarabeni de sub dominația sovietică

Sensibilitatea feminină și universul artistic

Nişte nostalgici

Moştenirea sovietică – ce facem cu ea?

Theodor Magder – destinul unui evreu român în Basarabia

Lăcrimioarele

Plutaşi pe Mureş

Miracolul lădiţei poştale

Ştiinţa varietăţii lingvistice diatopice în sprijinul unităţii naţionale:  de la Weigand la  Puşcariu – Pop – Petrovici

Identitatea și unitatea istorică și lingvistică a românilor din nordul și sudul Dunării

Sufletul românesc în Basarabia după anexarea din 1812

Poetica Prutului în textura Problemei basarabene

,,Noi ne încredem în trăinicia noastră”

Eugeniu Coşeriu în Montevideo: reconstrucţia unei epoci

Despre excepţia care confirmă regula

Traducţiile fac o literatură. Câteva reflecţii despre traduceri, cultură şi educaţie

Câtă atenţie!?

Derivarea – procedeu de formare a verbelor de comportament

George Meniuc – Tatiana Găluşcă. Pagini de corespondenţă

Corespondenţă Nicolae Labiş – Doina Sălăjan (1954 – 1956)

Valorificarea expresiv-estetică a oralităţii în creaţia lui Ion Creangă

Bogdan Petriceicu Hasdeu – deschizător de drumuri în cercetarea mitologiei autohtone

Cu Eminescu şi ANCI – Proema la Chişinău de Ziua Limbii Române

Chișinău, poezia la etajul patru

O valoroasă lucrare despre limba română din Basarabia

Pe urmele vechilor cazanii

Moartea unei veveriţe de D. Crudu şi sfânta noastră naivitate

Ei au schimbat registrul, noi am schimbat regimul

Gheorghe PÂRJA. Miracolul la modul trecător

Poezii. Doliu senin; Cuțitul cel blând; Veverițele din Wilmington; Ziua frunzei de nuc; De veghe; Trupul poemului; Urma focului; Ușa; Fântâna; Fereastra; Depărtarea; O piatră necunoscută; Annabel Lee; Povara poemului; Ulise; Doar lumina

Autenticitatea şi resursele ei în romanul Patul lui Procust de Camil Petrescu

Augustin Buzura şi miza morală

Petre Ţuţea – filosof şi literator

Aspecte stilistice ale liricii creştine

Dialogul cărtărescian cu Eminescu: revizionism şi fascinaţii comune

Metafora războiul în discursul politic

Romul Munteanu. „Europeanul” din Călanul Mic

Formarea la elevi a competenței de a formula idei pe marginea operei literare

Români şi limbă română în letopiseţele Novgorodului

Despre originea satelor Toqsobeni şi Teleneşti de pe Prut

Tudor Colac – abnegaţie şi predilecţie pentru cercetarea proceselor etnoculturale contemporane

Valeriu Herţa şi vocaţia imaginii artistice

Grafica – expresie a universului creator

Odă limbii române

Scrisul religios şi unitatea limbii române

Cum l-am editat pe Eminescu (II)

Primele sonete românești tipărite în presă (1829-1849)

Sonetele lui M. Eminescu

Există o „literatură moldovenească”?

Perspective narative postmoderne. Dreptul scriitorului de a se inventa (Reflecții pe marginea prozei anului 2017)

Poezia actuală din Basarabia

Poezii

Alexandru BANTOȘ în dialog cu Lucian VASILIU Lupta cu inerția, cu veleitarismul, cu impostura continuă prin CULTURĂ!

Didactica lecturii versus didactica literaturii

Jurnalismul la români – câteva aspecte

Corespondență inedită, primită de Gh. Ivănescu de la Theofil Simenschy

Un poet al culorilor

Adevăr și lirism în pictură

O manifestare științifică dedicată Unirii de la 1918 Revista „Limba Română” lansată la Galaţi

Picături de rouă...

Impactul punctuației inadecvate asupra înțelegerii mesajului

Di pi la noi: feciorii şi fetele babelor...

Profesorul Stelian Dumistrăcel aniversat de comunitatea ştiinţifică românească

Primus inter pares. Ipostaze ale unui altfel de lider

Lecţie de erudiţie, înţelepciune şi umor

Basarabia la un secol de la Marea Unire. O istorie politică a Republicii Moldova (1991 – 2018)

Moldovenismul lui Igor Dodon

Marele nostru erou anonim

Conștiința națională

Chişinăul în urcuşul spre Unire (II)

Pledoarie pentru viitorul familiei

Antonina SÂRBU în dialog cu Ileana TOMA  În cărțile mele este viața mea
și istoria, soarta familiei mele

Maria

Text și discurs religios

Era în Ardeal, la jumătatea secolului pe care îl credem „trecut”...

Suntem uniți prin limbă, credință, cultură și spirit românesc!

Centenarul Unirii oficiat la Chişinău. Rezoluție

27 Martie 1918. Unirea Basarabiei cu România. Strălucită izbândă identitară românească

Alexei Mateevici, prevestitorul Unirii

Iorga şi Marea Unire

Mihai Eminescu şi idealul naţional de Unire (II)

O lecţie de istorie a românilor

O publicaţie inestimabilă

Ostaşul român

Steaguri istorice și polemici politice

Acad. Ioan-Aurel Pop, Preşedintele Academiei Române

Alegerea vicepreşedinţilor Academiei Române

Norma lingvistică: între politică şi poliţie lingvistică

O scrisoare inedită a lui Gh. Ivănescu către Eugen Coşeriu

Elemente neinspirate ale oralităţii în textul publicistic

Urmări ale emoţiei

Cum l-am editat pe Eminescu

Cârcoteli „literare” româneşti

Vasile Romanciuc. Poezii

Ana Kos. Poezii

Un cărturar huşean (II)

Nodurile de semnificaţie kenning în poezia scaldică

Camil Petrescu și căutarea dreptății. Forme ale justiției în Jocul ielelor

Problema afirmării personalităţii feminine comentată în ziarele epocilor trecute

Omul cărții

Un munte de erudiție și competență

Cine ești dumneata, Domnule Mircea Coloșenco?

Sedițiosul echilibrat

Colosul din Bârlad/Baaad

Literatura nu e un domeniu al orgoliilor decât pentru cei lipsiţi de talent

Pentru mine România este cea dintre Nistru, Tisa, Timoc şi Dunăre

Sublimul ortodoxiei

Artista Florina Breazu – în căutarea armoniei

Explozia de culoare și sentimentul zilelor duminicale (pagini color)

Liantul dintre noi în societatea conectată

Un păianjen uriaș. Băiatul vecinilor. În noaptea aia, Cioclea a scris o nouă poezie. Un chiștoc de țigară

SĂPÂNȚA, hohot dacic în fața morții

„A spune lucrurile aşa cum sunt...”. Conversaţii cu Eugeniu Coşeriu

„Narcisismul cosmic” în literatura de azi. Arcadie Suceveanu

1812: geneza problemei basarabene

Adnotaţiuni

Alba Iulia, 1 decembrie 1918 – kilometrul 0 al României întregite Eveniment cardinal din istoria naţională

Alexei Mateevici – poet de geniu (130 ani de la naştere: 16 martie 1888)

Ambasadorul României Daniel IONIŢĂ în dialog cu Alexandru BANTOȘ Anul acesta, în care celebrăm un secol de la Marea Unire, este momentul să privim cu gratitudine către trecut şi cu speranţă în viitor

Apa din Fântâna Albă are gustul Unirii

Ardealul și Basarabia

Ascultaţi de fraţii voştri – glasuri de la sate

Asociaţia La Maison Roumaine din Paris susţine re-unirea Republicii Moldova cu România

Aspecte ale tipului romanic și ale latinității orientale în viziunea profesorului Eugeniu Coșeriu

Basarabenii în cadrul României întregite

Basarabia la Centenarul Marii Uniri

Basarabia şi înfăptuirile românilor (Versiune românească)

Basarabia: viziune artistică și stări lirice în poezia românească

Catedra Eugenio Coseriu, la Montevideo

Către cei rătăciți

Centenarul Marii Uniri: popas retrospectiv și imbold prospectiv

Chișinăul în urcușul spre Unire

Constantin Stere. Cuget și conștiință curată Cuvântare rostită la ședința Sfatului Țării din 27 martie 1918

Datoria celor chemaţi

DECLARAŢIA oficială a Sfatului Ţării de unire a Republicii Democratice Moldoveneşti (Basarabia) cu România. 27 martie 1918, Chişinău

DECLARAŢIA Sfatului Țării despre unirea necondiţionată a Basarabiei cu România. 27 noiembrie 1918, Chişinău

DECLARAŢIA Sfatului Ţării prin care Basarabia este proclamată Republică Democratică Moldovenească. 2 decembrie 1917, Chişinău